Fiecare om are visele sale, fiecare om are propriile dorinte pe care le tine ascunse sau le spune in gura mare. De multe ori aceste dorinte nu se indeplinesc deoarece depind de anumiti factori care fac acest lucru imposibil.
In Romania, toata lumea viseaza la ceva: fiecare copil vrea o anumita jucarie, fiecare parinte vrea un salariu mai putin mizer, orice pensionar doreste sa nu moara de foame – dar intervine factorul conturbator, caruia ii voi spune „Romania actuala”. Ei bine, „Romania actuala” impiedica oamenii sa obtina ceea ce in alte state fiecare cetatean are din start – si atunci copiii, somerii, mamele, pensionarii, veteranii, intr-un „cuvant” , toata floarea ofilita de necazuri a Romaniei are o singura dorinta: „o alta Romanie”.
Roman fiind, visez si eu la o Romanie in care as vrea sa traiesc, dar cum varsta jucariilor a trecut si de murit de foame nu mor, idealul meu de tara se axeaza mai mult pe schimbarea mentalitatii romanilor si a modului de trai al tuturora.
In patria mea sunt lucruri care lipsesc:”parazitii” si lucruri noi introduse de mine carora le voi spune “anticorpi” sau “vitamine”. La fel cum vitaminele ajuta corpul sa lupte impotriva microbilor, asa si “anticorpii” mei ajuta tara sa scape de parazitii ce-o sufoca de mai bine de zece ani.
Primul parazit de care trebuie scapata Romania de astazi pentru a face un pas spre idealul meu de tara este “spaga”. Avest parazit “extramultiped” a cuprins Romania extrem de repede si extrem de sigur. I-a cuprins pe toti: pe cei de la conducere, pe bogatasi, pe saraci, pe unii profesori – mai putin presa, pe alti profesori si pe nevoiasii care nu o accepta, dar au de suferit. Spaga se hraneste cu banii puturosilor si cu lenea acestora, si, cu aroganta acelor sus-pusi care sunt surzi la toate urletele din popor, in afara de “dulcele soptit” al spagii – de altfel singurul zgomot la care sunt sesibili. Paradoxal este ca in timp ce da sau ia spaga, fiecare sustine sus si tare ca n-ar face asa ceva nici in ruptul capului. Interesant! Oricum spaga lipseste in statul visat de mine si ar trebui administrate niste “vitamine” si Romaniei de astazi ca sa mai respire si ea…
Un alt parazit al Romaniei contemporane care nu se gaseste in patria mea de vis este si sindromul “pica para malaiata…” sau “boala asteptatului ca din nimic sa iasa avere …”: hocus pocus! Acest sindrom este foarte periculos, ataca toate paturile societatii, indeosebi saracimea, si are ca sursa de hrana in special jocurile de noroc: pariurile, salalile de bingo si jocurile interactive de bingo televizate; - de precizat este faptul ca putini sunt cei care prind “para”, iar restul raman cu gura cascata sau se revolta injurand televizorul ca s-au lasat dusi de nas. Nimic rau in show-urile bingo televizate, dar oamenii cu gandul la castig uita sa mai si lucreze, sau daca lucreaza nu incearca sa faca ceva mai profitabil, ci sa vaita asteptand marele premiu de la Teleeurobingo show. Tot asteptand si nefacand nimic, populatia se leneveste si tara se duce de rapa. Categoric acest sindrom este periculos si pentru a scapa Romania de el recomand anticorpii conceputi de mine pentru idealul meu de tara. Acestia sunt: realismul, incercarea de a face ceva in viata, munca, iar ca antidot pentru spaga recomand ca fiecare sa ajunga unde vrea doar prin forte proprii, iar sus-pusii sa faca bine sa-si indese in urechi niste “dopuri anti-mita”, dopuri care au atat proprietatea ca purtatorii lor sa nu mai dea atentie spagii, cat si proprietatea ca urechile lor sa inceapa sa le fie sensibile la tot ce este drept si corect. In tara mea de vis – atentie! Nu exista furt. De ce? Pentru ca este o tara de vis. In Romania de astazi acesta are o amploare fenomenala si ar fi o naivitate sa credem ca va disparea vreodata in totalitate. Dar, dat fiind ca statul dorit de mine se bazeaza pe anumite principii voi incerca sa povestesc cum, in conceptia mea, dintr-o tara ca aceea in care traim, unde domnesc nesiguranta, hotia, inselaciunea, foamea si violenta – toate datorate unei democratii prost intelese si lipsei responsabilitatii si moralei tuturor celor care au fost la conducere din ’90 incoace, cum dintr-o astfel de tara am reusit sa creez imaginar un loc ideal in care pacea, bunastarea, libertatea si corectitudinea se simt in largul lor.
Este visul meu, asa ca ma voi pune in postura de presedinte. Inainte de toate schimb guvernul parazitat de interes propriu asociat de mita si dezinteres pentru tara. In locul vechiului guvern voi pune unul care apara interesele tarii, imi este credincios, ma aproba in deciziile bune pe care le iau si are in urechi dopurile “anti-spaga” si un surplus de Simt al datoriei, Constiinta curata, Putere de munca si Corectitudine – toate acestea fiind de fapt vitaminele si anticorpii pe care voi incerca, si voi reusi, sa-i administrez tuturor cetatenilor.
Cu ajutorul acestui guvern ideal voi pune in aplicare proiectele cu care voi transforma Romania intr-un stat ideal. Dupa cum spuneam, furtul este un real pericol; el trebuie stopat! Intrebarea este: cum? Iata cum: cu ajutorul politiei. O noua politie, bineinteles.
Tinand cont de proverbul “Lupul isi schimba parul dar naravul ba”, nu am cautat sa schimb parul lupului cu un altul, respectiv sa schimb cadrele politiei cu altele, ci am cautat mai degraba sa-i schimb naravul – greu lucru!
Greu deoarece de cand politia se numea militia, “Aparatorii legii” in uniforme au acceptat de multe ori sa “inchida ochii”, pentru cate ceva “bagat pe sub maneca” si astfel nelegiuitii nu au putut fi prinsi; singurii puscariasi fiind doar cei care nu le-au platit tributul politistilor. In plus, in randul “chipiurilor de circulatie” se practica adunatul ciubucului din amenzi – asa, cand mai este vreo sarbatoare…
Oricum nu exista boala fara leac, asa ca le-am gasit domnilor politisti modul in care sa le administrez dozajul fortelor de ordine; in caz ca se iveste vreo neregularitate, politistului cu pricina I se va taia salariul pe jumatate de an, va fi pus la munci voluntare, va trebui sa-si satisfaca serviciul in continuare si nu I se va plati decat masa. Daca este vorba de ceva mai grav, politistul va primi inchisoare pe viata, eventual o eliberare pentru buna purtare, dupa 15-20 de ani minim.
Totodata, politia va fi mai bine dotata cu materiale si aparate corespunzatoare.
Cu o politie necorupta putem spera la oprirea infractiunilor, la disparitia organizatiilor mafiote – care iau amploare -, la o viata linistita.
Oprind coruptia in stat “banii nu se mai pierd”, ci incep sa vina acolo unde le e locul: in buget.
Bugetul daca creste inseamna ca si bunastarea tarii creste, se mareste pentru ca voi aloca fonduri tuturor institutiilor care au nevoie; fondurile fiind satisfacatoare, institutiile isi vor rezolva problemele si imaginea tarii incepe sa se schimbe, devenind un model de stat.
Pe scurt, iata cum ar arata Romania la care visez: curata, cu o sosea fara gropi si denivelari, cu atractivitatile turistice amenajate la standarde mondiale – problema rezolvata de ministrul turismului, fara jungla dintre blocurile oraselor, unde asa-zisii “baietasi de cartier” se credeau stapani – asta pana la interventia noii formule de politie, formula incoructibila, care ar opri toate nelegiurile si toti infractorii: de la hoti de buzunare, la bande de cartier, mafii tiganesti si netiganesti, criminali, stopand bataile in familie, furturile marunte si jafurile uriase, teroarea, instaurand pacea sociala si facandu-si datoria.
Intr-o astfel de Romanie nu exista aurolaci, drogati cersetori si copii ai strazii, deoarece au fost create de institutiile cu pricina, centre de recuperare si locuri de munca pentru cei care nu aveau serviciu si traiau fara un acoperis deasupra capului. Aceste centre se ocupa de cei cu probleme nefolosind violenta, ci intelegerea, compasiunea si – de ce nu? – dragostea.
In Romania mea nu ar fi o multime de legi care urmaresc conservarea mediului; natura trebuie aparata, fiind cea mai de pret nestemata lasata de Cer neamului nostru.
Totodata, se vor construi parcuri de distractie asemanatoare cu cele din Occident, implinind visele generatiilor de copii.
Ce sa va mai spun, o astfel de Romanie nu ar cunoaste saracia, ba chiar mai mult: i-ar face concurenta pana si Americii. Si nu m-as mira ca, ajuns sa traiesc in astfel de vremuri, sa vad vreun caine proaspat spalat de stapan, cu zgarda anti-purici si cu… covrigi in coada ubland tantos pe trotuar, pe langa garduri frumos vopsite si cu bacnote de 100 mii lei, atarnand printre zabrele!
Epilog:
La o adica, daca s-ar putea opri coruptia la noi, am putea-o vedea si pe asta – Nu?!?!
Ioan Flaviu P
15 ani, Sibiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu